Posibil sa nu-l cunoasteti. Probabil nici nu va intereseaza. Dar am sa spun, totusi, povestea lui. Cu siguranta, si dumneavoastra l-ati intalnit. Poate cu alt nume, alta varsta, in alte conditii. Este povestea omului admirabil caruia resentimentul ii sluteste inteligenta si sufletul. Este povestea tuturor ciuvicilor, dinestilor, constantinestilor sau nistorestilor. Este, in aceeasi masura, poate, povestea imaturitatii noastre in a judeca si aprecia oameni. Este povestea omului care trece de la vocatia cinstei si echilibrului la vocatia “javrei ordinare”.
Fost agent intr-unul din penitenciarele Craiovei, ambitios si inteligent, se incaiera cu absurditatea unui sistem, inca militarizat, care valorizeaza obedienta si prostia cu chipiu in pozitia de drepti. Pentru ca-si doreste sa termine facultatea, cere concediu de studii. I se refuza. In premiera, un sistem uluit, cu propensiuni tortionare si staliniste, se vede dat in judecata. Se incearca internarea lui la nebuni, cu forta. Nu se reuseste, iar el castiga. Da, asta se intampla la cativa ani dupa Revolutie. Un sistem penitenciar pubela, in care s-au scurs, postdecembrist, toate gunoaiele din Securitate si Militie, ramasese replica fidela a anilor ’70 la sfarsitul anilor ’90.
Anii trec. Devine manager public in Ministerul Justitiei, director general adjunct al Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) spre stupoarea fostilor lui sefi militieni. Ajung sa-l cunosc. Admir determinarea, istetimea si apetitul pentru munca, atat de neobisnuit printre noi. Ma duc dupa el la ANP. Urmeaza doi ani intensi si frumosi. Intr-un sistem umil, teapan si rigid, unde cinstea, demnitatea sau initiativa sunt o bataie de cap semantica, orice cuvant frumos era in sine o reforma. Experimentam pe viu rezistenta la schimbare, ne minunam de tupeul Noricai Nicolai care incearca sa intervina telefonic pentru o angajare frauduloasa a nepoatei (da, aceeasi nepoata care a votat in parlament), aflam uluiti ca aproape jumatate din cei circa 12000 de angajati ai penitenciarelor sunt rude, facem public de rusine magistrati care trucheaza concusuri de angajare, deschidem portile catre presa si transparenta, traim sub tensiune revolta detinutilor pacaliti de Nati Meir si descoperim, sub magla de necinste si neprofesionalism, oameni admirabili, marginali si marginalizati.
Aprilie 2007. PNL-ul da ultimatum: ori Monica Macovei ori tot PD-ul afara din guvern. Deja primul ministru Tariceanu isi exprimase in sedinta de guvern revolta ca procurorii anticoruptie ancheteaza si politicieni ai coalitiei de guvernare, nu doar pe cei ai opozitiei. Zanganitul catuselor si scopul atins al aderarii au eliberat furia anti-DNA si impotriva celor care sustineau lupta anticoruptie. Monica Macovei e eliminata, presedintele suspendat. Imi dau demisia din MJ. Impotriva lui Sorin Dumitrascu si a colaboratorilor incepe prigoana. Demis, batjocorit, exilat intr-o camaruta izolata, nimeni nu mai vorbeste cu el, nimeni nu-l mai saluta. Se ajunge pana la emiterea unei HG pentru a-l putea da afara. Un sfert din angajatii ANP, suspectati a fi lucrat cu Sorin Dumitrascu, sunt detasati cu forta la penitenciarele din tara.
Impreuna cu alti prieteni incepem o lupta de gherila. Deschidem un blog cu autori anonimi, Penifest, cu care inundam presa cu informatii de prima pagina despre coruptia si abuzurile MJ-ului lui Chiuariu si care devine o celebritate, ca sursa de informatii, printre jurnalistii specializati si o platforma de dialog pentru cei 12000 de angajati ai penitenciarelor. Fac ce pot sa dublez acest efort din pozitia mea de ONG-ist. De la MJ se suna la SRI pentru informatii privind intrunirile noastre publice, se umbla in calculatoarele salariatilor ANP pentru a se afla cine citeste blog-ul si cine da informatii despre coruptia interna, fostul SIPA trimite pe masa ministrului rapoarte aiuritoare despre inventate planuri de miscari de strada pe timpul vizitei lui Bush in Romania. Nebunia si insistenta noastra dau rezultate. Incet, incet, sub presiune publica, personajele principale ale dementei din MJ si ANP sunt demise. Toti nevinovatii cazuti victime furiei lui Chiuariu ii datoreaza cel mai mult lui Sorin Dumitrascu revenirea la normalitate, fie ea relativa.
Salt in timp: septembrie 2010. Sorin Dumitrascu este lider de sindicat la penitenciare.
Il vad la televizor mintind cu nerusinare ca deplasarea catre Cotroceni a fost o hotarare spontana. Inconjurat de lepre de tot felul, santajisti de presa, penali si prieteni ai inculpatilor, il vad cum cautioneaza mitocania, falsul si obscenitatea. Cu nimic diferit fata de comportamentul clasei politice pe care el o acuza.
Ma uit pe Penifest, blog-ul care imi era, candva, atat de drag. Vad cum ii jigneste dispretuitor, intr-un cor al lipsei de civilizatie, pe cei pe care ii numeste “puritani”: cei cativa cititori onesti si rationali care mai faceau apel disperat la decenta si bun simt.
Il vad plangand pe umerii saracilor bugetari alaturi de sindicalisti matusalemici, prinsi intr-o increngatura de interese politice obscure si ilegalitati; cei care au instrainat ilegal, prin vanzare, bunuri ale fostului UGSR, fara a fi proprietari; cei care au profitat de bani disparuti fara urma ai fostului UGSR; cei care, la initiativa lui Voiculescu, incearca sa puna mana, prin proiectului de lege a patrimoniului sindical, pe sute de milioane de euro, daca nu miliarde, in bunuri. Sunt cei acuzati, de Hossu, intr-un razboi al mafiotilor, ca vor sa-i dea pe tava lui Vantu acest patrimoniu.
Ma uit stupefiat pe site-ul sindicatului, FSANP. O latrina. E explicatie vizibila pentru inrairea unor oameni care au fost avangarda abjectiei in desfasurarea mitingului de acum o saptamana si ceva. Si da, nu politistii au fost cei mai vulgari. Nu ei au dat tonul. Ci penitenciaristii. Nu e prima oara cand striga “iesi afara, javra ordinara”. Au mai facut-o in fata Ministerului Justitiei.
Ma uit in spate si nu pricep. Care sunt resorturile umane ascunse care te imping de la decenta intr-un vartej al nebuniei ticaloase?
P.S. Aud ca acelasi FSANP, falanga Vaslui, condus de Sorin Dumitrascu, doreste sa organizeze o manifestare sindicala in fata BCR Bucuresti, pentru nemultumiri privind credite facute individual. Welcome to Anarhia. Asteptam si molotoavele, eventual cativa morti sau raniti.
Momentul 1 "Anii trec. Devine manager public in Ministerul Justitiei, director general adjunct al Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) spre stupoarea fostilor lui sefi militieni. Ajung sa-l cunosc. Admir determinarea, istetimea si apetitul pentru munca, atat de neobisnuit printre noi. Ma duc dupa el la ANP. Urmeaza doi ani intensi si frumosi. Intr-un sistem umil, teapan si rigid, unde cinstea, demnitatea sau initiativa sunt o bataie de cap semantica, orice cuvant frumos era in sine o reforma. Experimentam pe viu rezistenta la schimbare, ne minunam de tupeul Noricai Nicolai care incearca sa intervina telefonic pentru o angajare frauduloasa a nepoatei (da, aceeasi nepoata care a votat in parlament), aflam uluiti ca aproape jumatate din cei circa 12000 de angajati ai penitenciarelor sunt rude, facem public de rusine magistrati care trucheaza concusuri de angajare, deschidem portile catre presa si transparenta, traim sub tensiune revolta detinutilor pacaliti de Nati Meir si descoperim, sub magla de necinste si neprofesionalism, oameni admirabili, marginali si marginalizati."
RăspundeţiȘtergereE momentul in care, prin intermediul tau, l-am cunoscut pe admirabilul manager Sorin Dumitrascu.
Momentul 2 - Aprilie 2007. "PNL-ul da ultimatum: ori Monica Macovei ori tot PD-ul afara din guvern. Deja primul ministru Tariceanu isi exprimase in sedinta de guvern revolta ca procurorii anticoruptie ancheteaza si politicieni ai coalitiei de guvernare, nu doar pe cei ai opozitiei. Zanganitul catuselor si scopul atins al aderarii au eliberat furia anti-DNA si impotriva celor care sustineau lupta anticoruptie. Monica Macovei e eliminata, presedintele suspendat. Imi dau demisia din MJ. Impotriva lui Sorin Dumitrascu si a colaboratorilor incepe prigoana. Demis, batjocorit, exilat intr-o camaruta izolata, nimeni nu mai vorbeste cu el, nimeni nu-l mai saluta. Se ajunge pana la emiterea unei HG pentru a-l putea da afara. Un sfert din angajatii ANP, suspectati a fi lucrat cu Sorin Dumitrascu, sunt detasati cu forta la penitenciarele din tara."
E momentul in care mafia a fost mai puternica decat Monica Macovei si in care ne-am intors inapoi in timp.
Momentul 3 - "Salt in timp: septembrie 2010. Sorin Dumitrascu este lider de sindicat la penitenciare."
Despre acest moment, despre sindicalism am vorbit si pe acel "blog drag", au existat divergente de opinie si nu vreau sa le reiau. Vreau sa spun doar doua lucruri care il detaseaza pe Sorin Dumitrascu de "javrele ordinare" si care il situeaza in zona decentei, fara niciun dubiu.
Primul - s-a opus vehement unui curent de opinie vulgar si aprobator fata de crima de a Galati
Al doilea - a incercat, alaturi de "puritanii" cu care s-a certat la un moment dat, sa creeze o cultura civica in cadrul careia preocuparea pentru "al 13-lea", "50%" s.a.m.d sa capete rol secundar. Nu a reusit.
Sindicalismul, in opinia mea, ar trebui sa contribuie la o creionarea unei culturi civice, de reactie, fara a deveni insa grobieni. Sorin Dumitrascu a incercat sa o creeze, insa, crede-ma, Mihai, in sistemul penitenicar e foarte greu, daca nu imposibil. Asa cum pe sectiile de detinere presiunea antisociala e, adesea, mai puternica decat efortul institutiei de a educa, tot asa grobianismul are castig de cauza, de cele mai multe ori, in fata civismului.
Regret ca oameni care au construit impreuna lucruri frumoase se situeaza acum pe pozitii antagonice. Din asemenea conflicte isi sug energia oportunistii si gunoaiele din fosta Militie si Securitate.
P.S. Nici eu nu cred ca penitenciarul, ca institutie trebuie implicata intr-un conflict cu BCR (pentru asta, cei pagubiti se pot asocia). In rest, lucurile cu care nu am fost de acord in articolul tau, le stii.
A nu aplauda o crima este un semn de sanatate mintala, nu o virtute.
RăspundeţiȘtergereIn rest, pui problema benign. Actiunile si declaratiile au iesit demult din sfera asta.
Nu ma situez pe pozitii antagonie. Creez distanta fata de un om cu care nu voi mai avea de a face.
Buna seara!Ce poveste trista!
RăspundeţiȘtergere"Creez distanta fata de un om cu care nu voi mai avea de a face"- nu faceti asta, domnule Mihai. Resentimentele, amaraciunea, dezamagirile si cine stie cate altele s-au suprapus in timp si au creat imaginea de-acum.Chiar si stejarii sunt uneori incovoiati de vant. Dar dvs ati cunoscut fondul- acesta nu poate fi erodat usor, nu in trei ani. Daca ati incerca o abordare directa, la o cafea? Poate tocmai lipsa unor vechi camarazi de crezuri ca dvs. e explicatia.
(cat despre Chiuariu- acesta nu va ramane nimic mai mult decat "un tanar mafiot obraznic")
@ Simona
RăspundeţiȘtergerePovestea e mai lunga. Am rezumat esentialul. Nu mi-a facut mie niciodata ceva rau (dimpotriva) sau invers, ca sa iertam sau intelegem. E ca si cum m-as aseza la masa cu Gyorgy Frunda sa vedem daca...ce? Exista oameni care sunt sau devin nefrecventabili prin ceea ce fac si spun. Punct.
Si, intr-un anumit sens, postarea nici macar nu e despre el.
Am inteles ca e povestea "dumitrascilor"..., doar ca am simtit si amaraciunea. Sunt atat de putini cei curajosi si integri, incat atunci cand se pierd, pentru cei care i-au apreciat, pierderea e resimtita aproape ca personala.
RăspundeţiȘtergereNu stiu daca Gyorgy Frunda e comparatia cea mai potrivita. N-ati fi avut ce discuta cu el nici acum zece ani, nici acum cinci, nicicand. Domnia sa e constant in ticalosie.
De la bun început aş vrea să spun că nu voi vorbi despre un caz anume... Dar aş vrea să vorbesc despre societate.
RăspundeţiȘtergereNu cred că putem vorbi despre o "vocaţie"...
Eu cred că oameni nu pot fi buni sau răi, cinstiţi sau necinstiţi, ei reacţionează la diferiţi stimuli din mediul ambiant mai mult reflex. Existenţa este deci o funcţie a contextului, determinată de context.
Într-o societate normală care funcţionează normal, episodul "javră ordinară" este mai mult decât un accident, ajunge chiar să fie ceva care nu se potriveşte deloc. România însă este astăzi o societate anormală care funcţionează anormal. Episodul "javră ordinară" nu mai poate fi văzut ca un accident inacceptabil decât de către cei care nu receptează anormalitatea societăţii. Cine percepe corect societatea de astăzi, va căuta cauzele.
Personal am văzut şi auzit acele spuse în live şi nu în înregistrări. Au fost alte "strigări" şi mai grele, şi mai grave, şi mai dure... despre care nu s-a vorbit la televizor. Acele strigături însă nu sunt nimic altceva decât rezultatul acţiunii politice care, de atâţia ani, nu a reuşit să construiască o continuitate decât în lovirea adversarului.
Faceţi o listă cu ce spune PDL despre PSD şi PNL şi societate, o listă cu ce spune PSD despre PDL, PNL şi societate, o a treia listă cu spune PNL despre PDL şi PSD şi societate. Apoi o a patra listă cu ce spune PRM despre UDMR şi o a cincia cu ce spune UDMR despre PRM...
Există un război total, "singur împotriva tuturor", "cine nu-i cu noi este împotriva noastră".
"Strigătorul" de la miting reacţiona în consecinţă la o lume anormală confruntată cu situaţii anormale. Normalitatea ar fi ca toţi să tragem în aceiaşi direcţie, să colaborăm, să punem părere lângă părere, până la optim... Normal ar fi ca politicianul să nu vrea să câştige cu orice preţ, ci să aibă mentalitatea interesului naţional ca ţintă supremă.
România nici nu mai aminteşte însă de normalitate. Când toţi cei care te conduc sunt practic, fiecare în parte, o "albie de porci"... când simţi că politicienii, în bloc, nu te tratează cu respect, limbajul este, nu justificat, dar logic. Reacţia "javră împuţită" nu se naşte dintr-o răutate răbufnită, ci din frustrarea de a nu putea face nimic, din umilinţă, din frica faţă de un viitor nesigur.
Îmi aduc aminte şi de un pensionar la un miting nu de mult consumat... Ţipase, urlase, agitase talonul de pensie... şi ajunsese la o culme a neputinţei. Nu mai ştia ce să facă, încerca să-şi smulgă părul din cap, să-şi rupă hainele... şi atunci s-a prăbuşit în genunchi ca suprem semn al neputinţei.
Ca să spun şi o chestie "deşteaptă" care să rămână în istorie, oameni caută libertatea în a putea face orice oricând, însă adevărata libertate este aceea de a ştii ce să faci în orice moment. Iată de ce statul totalitar şi dictatura pot să existe, pentru că simulează libertatea spunând cetăţenilor ce să facă în fiecare moment. Deşi este un paradox, el funcţionează.
Oamenii sunt, în acest moment, debusolaţi. Dincolo de salariile mici, dincolo de problemele de zi cu zi, marea problemă este viitorul nesigur şi faptul că nu mai există o regulă care să ne spună ce să facem. Oamenii nu mai ştiu ce trebuie să facă şi asta naşte frustrare.
Trăgând o linie, episodul cu "javră ordinară" este născut din nevoia cetăţenilor de a avea un lider în care lumea să aibă încredere. Domnul preşedinte Băsescu nu mai emană siguranţă şi nici nu mai are cum să revină la siguranţa pe care o emana în 2004.
În concluzie, nu oamenii s-au schimbat, ci starea lor s-a schimbat din cauza schimbării stării sociale. Mai important decât creşterea salariilor ar fi încetarea războiului dintre partidele politice. În momentul în care politica ar avea un glas comun, încrederea ar începe să se clădească. Din păcate politica este în acest moment în imposibilitatea de a negocia un proiect care să conducă la un climat sănătos.
@ Bibliotecaru
RăspundeţiȘtergereDe acord, nu am multe a comenta. Pictati corect, dupa parerea mea, o imagine generala a contextului in care ne aflam si care explica reactiile anormale in fata unei situatii anormale. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa abstragem oamenii unei judecati morale. In continuare, ei raman responsabili pentru ceea ce fac si spun la nivel individual. Contextul iti dau un univers de intelegere istorica, sa spunem, a a fenomenelor sociale. Cum se plaseaza fiecare in acest context, ramane o alegere libera a fiecarui individ. Dementa colectiva nu legitimeaza dementa individuala.
Absolut corect, doar că deja suntem în situaţia de a vorbi despre disoluţia autorităţii statului.
RăspundeţiȘtergereNu vorbesc aici despre faptul că preşedintele ţări vorbeşte de 6 ani de zile despre furturile PSD, ale lui Adrian Năstase, despre ilegalităţile şi inechităţile făcute de PNL. De aproape doi ani i s-a adăugat şi premierul, cu acelaşi discurs, şi o majoritate Parlamentară...
O avalanşă de legi şi Ordonanţe de Urgenţă declarate neconstituţionale, acuzaţie de toate părţile de fraudă, de furt, de afaceri onorase... Alegeri fraudate, vot fraudat, salarii scăzute contrar Codului Muncii şi nimeni nu sesizează măcar aceste încălcări ale legilor...
Politica a făcut acest haos.
Toate acestea se întâmplă sub condiţia că nimeni din clasa politică nu este pedepsit. Singura pedeapsă a fost că o moţiune de cenzură a trecut. Ceva mai târziu, premierul a reajuns în fruntea Guvernului.
"Statul de drept" înseamnă, întâi de toate, că statul însuşi se supune aceloraşi reguli ca orice cetăţean. Ei bine, în acest moment, statul, prin cei care reprezintă statul, nu respectă aproape nici o regulă, dar cere cetăţeanului obişnuint să le respecte. Statul nu-şi poate impune autoritatea prin reguli pe care nu le respectă cei care conduc statul şi statul ca entitate, singura şansă este deci... violenţa (ameninţări, arestări, percheziţii, şantaj), statul devenind astfel nu un sistem instituţional, ci un grup de persoane, indivizi... Voinţa şi integritatea individului este deci alterată de psihologia maselor. Dacă mâine ar fi anunţat sfârşitul lumii, astăzi toată lumea ar sparge magazine şi ar fura televizoare. De ce? Pentru că sfârşitul lumii înseamnă disoluţia autorităţii. Istoria a arătat foarte clar că disoluţia autorităţii conduce, în mod automat, la încălcarea legii, fie că vorbim despre revoltă, fie că vorbim despre revoluţii...
Se poate ca atunci când Titanicul se scufundă, orchestra să cânte în continuare, însă reacţia normală în astfel de cazuri este panica. Eu nu spun că ce s-a întâmplat la acel miting şi, poate, ce se va întâmpla şi la viitoarele astfel de manifestări, sunt lucruri justificate, dar sunt normale în condiţiile date.
Problema este că cei care ne conduc nu văd astfel lucrurile, nu le înţeleg, nu reacţionează cerebral astfel încât să îndepărteze cauza şi nu efectele. Iată deci cum liderii care ar trebui să reprezintă statul... devin şi ei oameni din mulţime, în război cu mulţimea.
@ Bibliotecaru
RăspundeţiȘtergereDe data aceasta, dumneavoastra imi spuneti de doua ori aceleasi lucruri, cu alte cuvinte. Pe scurt: hai sa nu justificam o marlanie cu alta si o hotie cu alta.
Disolutia statului apare in aceeasi masura atunci cand se fura voturi in parlament sau cand politistul ia spaga; atunci cand mafia psd cumpara, in mod organizat, judecatori la ICCJ sau cand primari PDL fac patinoare la preturi triple decat cele normale prin contracte pentru firme de partid; atunci cand politicienii se fac "maimute" sau "betivi" sau politisti sindicalisti incalca legea si bunul simt voit si cu proiect.
Statul asta e facut si din presedinte si din agentul de circulatie. Ceea ce s-a intamplat nu este normal sub niciun standard de rationalitate sau bun simt.
Multumesc Mihai. 'Felicitari' pentru limbaj. Inteleg ca ai ajuns un erou anonim si dexzamagit. Promit sa-ti raspund.
RăspundeţiȘtergerete cunosc doar tangential dar cuvintele tale arata caracter, ratiune si determinare. din pacate sorin dumitrascu promite un raspuns, candva, si asta arata ca nu a inteles nimic...
RăspundeţiȘtergere@ Anonim
RăspundeţiȘtergereMultumesc.
@5/10/10 11:47
RăspundeţiȘtergereAm înțeles atât cât pot și voi da un răspuns, nu vă faceți griji. Nu cred că a descoperit Mihai adevărul și că nu mai e nimic de comentat. :) Sper că încă nu e mai perfect decât domnul președinte Băsescu.
În această dispută au dreptate ambii "combatanţi",foşti camarazi.
RăspundeţiȘtergereTotuşi,nu vă înţeleg înverşunarea domnule Poliţeanu,Băsescu a primit ce a meritat,atât şi nimic mai mult.
Poliţiştii sunt înainte de toate oameni şi au strigat ce gândeşte majoritatea românilor despre acest pseudo-preşedinte.
@Jack
RăspundeţiȘtergereBuna seara. Am exprimat parerile mele despre situatia actuala a PDL si presedinte in postari sau raspunsuri la comentarii. Cine citeste textul si nu propriile proiectii despre mine, intelege.
In rest, detasati-va un pic de Basescu. Aici nu este vorba despre el. Nici macar tangential. Nu totul se invarte in jurul lui Basescu sau al banilor.
dle politeanu...alias "prisonvouker"... acum tia-i dat arama pe fata...ai lovit in miscarea sindicala si pe penifest... din cauza ta nu mai exista tradatorule... SA-TI FIE RUSINE!
RăspundeţiȘtergere@ Anonim
RăspundeţiȘtergereSunteti simpatic.
Asta de la 17.38 - tu gandesti inainte de a scrie? Incerci sa faci macar cateva conexiuni?
RăspundeţiȘtergereAm intrat si eu pe blogul cu pricina. Am gasit si raspunsul. N-am reusit sa recunosc nimic din omul pe care-l descrieti in prima parte. Tind sa va dau dreptate. Cu regret.
RăspundeţiȘtergereimi este dor de colegii mei de pe penifest, de articolele lor, de comentariile haioase ale celor care ne citeau...
RăspundeţiȘtergerevladimir
Salut, Vladimir! :-)
RăspundeţiȘtergereSi eu te salut, Vladimir! :) Si mie mi se pare simpatic anonimul de la 17.38. :)
RăspundeţiȘtergere@"Prisonvouker" :)
RăspundeţiȘtergereTe-am prins, tradatorule! :)
:)
RăspundeţiȘtergereVa salut, baieti!
RăspundeţiȘtergereMihai, tot... cu fluturasi "lozzz" care zboara planat asupra unei mase de corbi infometati? Atunci cand ne-am cunoscut pareai un idealist simpatic. Atunci era partial justificabila sustinerea unor utopii: tineretea e oarba si plina de entuziasm. Acum, insa, ce raison mai are sustinerea oarba a unor idei utopice?
RăspundeţiȘtergereTe-a indignat iesirea lui tov. Falca? Wow! Welcome to the real world! In lumea reala care n-a functionat si nici nu va functiona vreodata dupa acele principii pe care mi le expuneai la Amnesia Cafe. Nu l-ai inteles niciodata pe Sorin. N-ai inteles nici ceea ce-ti spuneam mai demult. Cumva a rezumat "bine" inculpatul Falca: tu/voi subminezi/ati. Sau cum spun alti grei portocalii, voi comentati. Si cam atat. Ca de creat si construit e o idee mai greu, asa-i?
Aceeasi ultra
ps: o optiune de gen nume/e-mail era greu de setat? nu tin sa sharez cu tot cititorul "ureleul".